Absorbţia fondurilor europene, în pericol

Economic

În nouă state membre, angajamentele restante privind fondurile structurale şi de investiţii europene (ESI), reprezentau peste 15% din cheltuielile publice din 2016, potrivit raportului de activitate al Curţii Europene de Conturi (CEC), potrivit cursdeguvernare.ro.

Patru dintre aceste nouă ţări, (printre care şi România), în care fondurile ESI au o pondere semnificativă în cheltuielile publice, riscă să ajungă în incapacitatea de a absorbi fondurile ce le-au fost alocate, mai precizează raportul. Conform datelor CEC, în România şi alte trei state (Lituania, Bulgaria, Letonia), ponderea angajamentelor ESI restante depăşeşte mult pragul de îngrijorare, de 15% , fiind de peste 20%. Din cauza acestor credite de angajament mari în contextul exerciţiului financiar 2014-2020, este posibil ca cele nouă state să se confrunte cu două mari probleme, spune documentul: identificarea a suficiente proiecte de înaltă calitate şi furnizarea cofinanţării.

Fondurile scăzute accesate pe ESI au afectat cuantumul plăţilor efectuate din creditele bugetare pentru actualul exerciţiu financiar - cuantum cu 13,7 miliarde de euro mai mic decât valoarea creditelor disponibile în bugetul adoptat iniţial (130,2 miliarde de euro din suma posibilă de 143,9 miliarde de euro, adică 90,5 % din totalul disponibil).

 

Explicaţiile Comisiei pentru întârzierile înregistrate

 

Oficialii europeni oferă şi câteva explicaţii pentru întârzierile înregistrate în implementarea programelor. Principala cauză o reprezintă repercutarea întârzierilor semnificative înregistrate în implementarea programelor aferente perioadei 2007-2013. Apoi, adoptarea cu întârziere a actelor legislative care constituie temeiurile juridice pentru programele din perioada 2014-2020; desemnarea cu întârziere de către statele membre a autorităţilor naţionale responsabile de gestiunea fondurilor UE şi notificarea tardivă a Comisiei cu privire la acestea şi perioada de timp necesară adaptării la noile norme modificate care reglementează programele şi proiectele aferente noii perioade. O altă cauză, care se aplică şi României o constituie faptul că s-a acordat statelor membre un an suplimentar în perioada 2014-2020 pentru a efectua plăţi în contul angajamentelor asumate (regula „n+3”).

 

Restanţele cresc de la an la an

 

Conform cifrelor pe 2016, angajamentele restante erau, la sfârşitul exerciţiului, mai mari cu 72% faţă de 2007 şi reprezentau echivalentul a 2,9 ani de plăţi, comparativ cu 2,2 ani în 2007. Această creştere la nivelul angajamentelor restante riscă să creeze probleme de finanţare în viitor, subliniază CEC.

Potrivit Comisiei Europene, întârzierile care au afectat punerea în aplicare a programelor din cadrul fondurilor ESI în cursul primilor trei ani ai CFM 2014-2020 le-au depăşit pe cele înregistrate de programele din cadrul fondurilor structurale şi al Fondului de coeziune la începutul perioadei 2007-2013.

Autorităţile europene au diminuat bugetul pe 2016 prin reducerea creditelor de plată cu 7,3 miliarde de euro, dat fiind nivelul scăzut al cererilor de plată primite, dar chiar şi aşa, numărul mic de cereri de plată a generat cel mai ridicat excedent înregistrat din 2002 (când statele nu aderaseră la UE statele din fostul bloc comunist) - 6,4 miliarde de euro, comparativ cu 1,3 miliarde euro în 2015.

 
 
Vizualizari: 704. |   Noteaza articolul :
  • Currently 1.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  |  Nota curenta: 1.0 din 2 voturi
Comentarii

Monitorul de Botosani nu este responsabila juridic pentru continutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.

    Pentru a putea posta comentarii pe marginea subiectului trebuie sa fii autentificat!

    Autentificare:
    Am uitat parola
    Inregistrare
    Tine-ma minte
    Poza Zilei: De când cu măririle astea de salarii s-au introdus şi cărucioare mai rezistente la cumpărături.